despre obisnuinta
- Uite, ti-am adus o floare!
- Ce surpriza, multumesc mult!
- Uite, ti-am adus o floare!
- Vai, multumesc. Ce surpriza placuta.
- Uite, ti-am adus o floare!
- Mersi.
- Am venit!
- Fara o floare?
….
In lanturi
Trezeste-te …
Hai, trezeste-te, intarzii.
Cum adica nu vrei ? TREZESTE-TE ODATA!!
Zornaitul devenise agasant, aproape agresiv. Fara nici un chef m-am ridicat moale din pat si am inceput sa ma echipez. Nu trebuia sa stiu ce fac oricum, rutina isi spunea cuvantul. Toaletarea personala, aruncat pe mine niste haine si .. cam atat. Nici macar drumul nu trebuia sa il constientizez, era suficient sa imi plimb degetul peste zalele reci. Ma amuzam adormit de viteza cu care dispareau in mine. Ciudat cum apareau de nicaieri dar exact atunci cand trebuie. Nu puteai sa scapi de ele orice ai fi facut. Fara sa mai consum energie cu gandurile astea mi-am urmat drumul pana la lucru.
Am inceput iar sa aud zornaitul. Ca un ringtone care zambea marsav. E adevarat, lantul asta era mult mai subtire si fragil. Asa ca mi-am permis sa il rup si sa imi vad de treaba. S-a mai repetat de 2 ori dar am fost la fel de ferm asa ca m-a lasat in pace.
Un BUZZ. De fapt un lant infipt in creier care incepe sa zbarnaie si ma smulge din ganduri. Ce dracu vrea cu mine ? Nu vede ca sunt la lucru ? Ignor personajul si imi continui treaba.
Zilnic am parte de zmucituri din zeci de parti. Fa aia, mananca, du-te la lucru, iti suna telefonul. Nu poti sa zici NU la niciuna. Ma simt ca o marioneta. Dar in cazul asta maestrul papusar e chiar viata. Si in loc de sfori sunt lanturi. Subtiri, groase, ruginite, scurte, unele se rup, apar altele stralucitoare, lungi, pe unele le urmezi de buna voie, altele te tarasc in timp ce te zbati.
Cate lucruri pe zi le faci doar pentru ca asa vrei ?
Seri triste, oameni goi
El si ea, la o masa. Ea si el. O cafea, sau un citro, in fine, un pahar umplut cu ceva irelevant.
Ea se uita prin el sau pe geam. El se joaca cu telefon, mai trage din tigara, se uita la ea doar catva secunde cu o expresie goala. Ea mai soarbe din pahar, isi aprinde plictisita o tigara si continua sa baleieze orice e in jur cu o privire la fel de goala. Pentru ei parca s-a oprit timpul. Nu se intampla absolut nimic. Nu isi zambesc, nu se tin de mana, nu se privesc. Daca accidental li se incruciseaza privirile tresar speriati si incearca cat mai repede sa rupa contactul. Totul dureaza minute in sir, zeci.
un cuplu. trist.
Rutina
Bineinteles, e foarte posibil sa o dau in bara. Dar macar sa fie public.
E doar o parere, ca tot ce se prelinge prin spatiul asta virtual al meu. Cam cati dintre cei care ies in oras o fac doar pentru a incerca sa scape de ceva ? Recunosc, eu am practicat la extrem sportul asta si m-a ajutat. Aveam nevoie de oameni, de iesit, de dormit 3 ore pe noapte, de excese.
Dar ma indoiesc ca sunt asa de dese cazurile celor care simt ca o sa inebuneasca in casa daca nu ies.
Deviez.
Ma gandeam la ce se poate face sa scapi din rutina. De ce ai avea nevoie de o noapte de betie, de zbatzuiala pana in miezu diminetii sau orice alte senzatii ‘tari’ ? Oricum devine inutil cand o sa iti dai seama ca le faci robotizat si se pierde orice satisfactie. Vad oameni in vitrina vreunui birt care stau cu priviri goale in fumul albastrui si cu o bere in fata. Si par a fi acolo de ore bune. Privirea e la fel de goala si cu un companion la masa. Ce ii scoate pe oamenii astia din casa si cu ce ar putea sa se simta mai bine cand pleaca de acolo ? Sunt la fel de pierduti.
Nu cred ca trebuie ceva inedit ca sa evadezi. Trebuie doar sa iti faca placere. Poate fi o barcuta de hartie pe care o faci cocotat in varful patului, o tigara fumata pe banca, o cafea pe bancile din unirii sau un ceai la Carturesti.
Just live your life, don’t struggle to do it.
Semi frustrari
Unica, Femeia, Bolero, Cosmopolitan si ce o mai fi din categoria asta. Oana cred ca stie mai bine.
Reviste dragute, pline de continut (cred), pline de reclame ca deh, asa se face o revista de succes, care se plateste singura inainte sa ajunga pe rafturi. Dar nu asta e subiectul.
Sunt foarte citite se pare, daca ar fi sa ma iau dupa tiraj. Si in mod clar target-ul este fete/femei.
Ce ma deranjeaza pe mine sunt toate sfaturile alea despre noi, barbatii. Unele sunt chiar ok, bune de aplicat in relatie sau cand iesi la agatat, altele de-a dreptul stupide. Problema mea e cu prima categorie. De ce va obositi sa le scrieti si de ce voi, ipocrite le mai cititi ? Pentru ca eu sunt in stare sa jur pe rosu ca oricat de bun vi se pare sfatul respectiv NICIODATA nu o sa puneti ceva in aplicare. Suna foarte bine in teorie, poate va ganditi la prietene in relatie cu aceeasi problema si ajungeti sa o sfatuiti dar ca ar putea sa scartaie ceva in relatie si sa luati de buna sfatul respectiv nu o sa va iasa in evidenta.
Eu personal nu ma simt afectat, este o problema generala. Si poate ar trebui sa dau si niste exemple dar nu am la indemana. Ideea e ca de multe ori am stat langa o cititoare care vedea articolele respective, le savura cu deliciu si desi stiam ca sfatul i se potriveste ca o manusa, cand aduceam vorba parea foarte ofensata.
Stiu, voi sunteti sexul frumos, sexul slab (nu in sens rau), care trebuie protejat, voi aveti intaietate dar mai existam si noi pe undeva, in zona. Incercati macar din cand in cand sa micsorati doza de egoism si cand vedeti / primiti un sfat care e bun in relatie, inainte de orice, cat mai obiectiv, vedeti daca se aplica si la voi. Cine stie, poate faceti un partener sa va iubeasca mai mult decat deja o face.
La telefon
Relatez o discutie purtata cu un anonim. Habar n-am cine e sau cum il cheama. Pentru coerenta, eu sunt O. si el e a.
-a:Ceau.
-O: Ceau, cu A. te rog.
-a: E la dus, nu poate sa vorbeasca acum. ii transmit ceva ?
-O:Nu, e ok. Vroiam sa vorbesc cu ea, nu trebuie sa transmiti nimic.
-a: Dar tu cine esti ?
-O: Nu pe tine te-am sunat, nu vad de ce ti-as da explicatii din moment ce nu cu tine vreau sa vorbesc.
-a: mai baiete, pai cum suni asa ?
Pai bine fetelor, chiar asa ?
Tot mai des aud fete afirmand cu o placere sadica: imi place sa intind coarda, sa vad cat de mult duce. Si eu ma intreb care e toata filozofia din spatele acestei gandiri. Pentru ca barbatii sunt cam pe fata, nu dau foarte des dovada de subtilitati. Si nici nu raspund la ele prea bine. Asa ca trebuie sa fie doar vre-o urma de masochism in voi de faceti asta.
Pai de ce ? Care ar putea fi rezultatul ?
Tot romanu-i prost
mda. ca tot omu de altfel.
eu am fost prost cam de 2 ori saptamana asta. dar iti povestesc mai incolo, incep cu ce am auzit la un coleg de lucru.
1. toata lumea cred ca a vazut semafoarele alea cu buton (Timisoara). daca nu il stii e unu langa liceul Vidu, mergi sa te minunezi. buun, am lamurit-o.
It’s the goof of all time.
Let me give you a little inside information about God. God likes to watch. He’s a prankster. Think about it. He gives man instincts. He gives you this extraordinary gift, and then what does He do, I swear for His own amusement, his own private, cosmic gag reel, He sets the rules in opposition. It’s the goof of all time. Look but don’t touch. Touch, but don’t taste. Taste, don’t swallow. Ahaha. And while you’re jumpin’ from one foot to the next, what is he doing? He’s laughin’ His sick, fuckin’ ass off. He’s a tight-ass. He’s a sadist. He’s an absentee landlord. Worship that? Never.
The Devil’s Advocate (1997) is a thriller film directed by Taylor Hackford starring Keanu Reeves, Al Pacino, and Charlize Theron, based on a novel by Andrew Neiderman.