intotdeauna incep greu
Posted by Ovidiu U | Filed under in oglinda
Nu doar aici pe blog. Și când trebuie să trec printr-un email personal, și zi de zi când se presupune că trebuie să interacționezi cu oamenii care te înconjoară. Și e adevarat că de multe ori nu încep niciodată, eu demagogul. Da așa se întamplă, știi de toate pentru toți, chiar și pentru tine dar când e de pus în aplicare nu e tocmai ușor. Nu pot să zic că stau si regret cine știe ce eveniment major din viața mea care putea decurge altfel dacă acționam, acum sunt doar intr-un moment de retrospectivă detașată.
Mă intreb de ce nu mai scriu, sau de ce scriu. Nu cred ca pot sa dau de doua ori acelaș răspuns la întrebările astea dar cum tot nu imi este somn o sa încerc acum.
de ce nu mai scriu (nu e chiar ne-scris, doar că scriu mai rar);
Probabil s-a văzut prin posturile de aici tendința mai gravă care poate aduce umpic și cu tristețe. Unele scrise sunt legate de ce am trăit, altele de ce am vrut sa retrăiesc, ar fi și niște gânduri sau concluzii urmate de cele doua. În general au fost experiențe care m-au marcat puternic si care în timp au reușit să se transforme in mine suficient de mult încât să pot sa spun altceva pentru că am simțit altceva. Chiar dacă nu au fost episoade fericite sunt ale mele și m-au invățat tare multe asa ca nu regret nimic. În concluzie, dacă nu scriu prea des dinalea de suflet e de bine. Se mai întamplă să vreau sa scriu de prin experiențe imediate dar astea sunt cotidiene si mai ales frustrări și parcă nu mă lasă inima să le pun în acelas loc cu restul chiar dacă tot eu sunt. Cu dilema asta stau de câteva luni, sper să o rezolv destul de repede.
de ce scriu?
Îmi place, asta știu sigur. Și nu, nu e pentru că aș simți că am multe de spus. O fac chiar pentru mine. Bineînțeles că aprecierea este binevenită, doar cărui om i-a stricat o mângâiere de orgoliu vreodată? Dar sigur nu asta mă face sa mă asez la computer și să dau din taste.
Le scriu să fie aici (deocamdată încă nu mi-am recitit nici un post) pentru că sigur o sa fie o zi în care o să-mi răsfoiesc blogul cu mare placere.
Uite, am zis eu ca încep greu dar incet incet se încheagă. De data asta a fost mai greu pentru mine, chiar e un chin să tin cont de fiecare nenorocit de diacritic. Dar parcă e mai citibil așa.
Am început, acum si termin. Dar revin.
There are no comments yet, add one below.
