Archive for the ‘oameni’ Category

Sunt tare

Wednesday, September 2nd, 2009

Sunt tare. De obicei. Nu mă afectează foarte multe. Unii ar zice că sunt prea pasiv. Nu e așa, învăț ce am de învățat. Doar atunci când trebuie. E foarte bine așa.

Dar nu sunt tare tot timpul. Uneori mă simt doborât. La pâmânt. Jos de tot, pe burtă. Atunci sunt într-un gol, nu pot să mă gândesc la nimic dar nimicul ăsta îmi ocupă toată mintea. Simt cum e aproape sa explodeze, imi vâjâie nimicul prin tot capul, aproape pierd legătura cu realitatea. Am atacuri de panică, mă gândesc unde ma duc cand mor, ce o fi dincolo, tot felu de aberații de genul asta. Norocul meu ca nu mă ține mult. Mă întăresc la loc destul de repede. Și o iau de la capat cu viața așa cum ar trebui să fie ea.

Dar nu asta vroiam sa spun.

Dacă mă vezi cănd nu sunt tare,  am o rugaminte.
Nu da in mine.
O să doară de 100 de ori mai tare.
Dacă îți pasă cât de cât lasă-mă așa.
Că îmi trece.
Dar nu da.
Că doare al dracu de tare.
Și nu o să te iert toată viata.

Mulțumesc.

Calul de dar nu se cauta la dinti

Thursday, August 20th, 2009

Ma uit la poze fel de fel. Unele absolut extraordinare. Si nu ma refer la o priveliste mirifica pe care o poti capta si cu o sapuniera. Ci de conceptie. Dar nu de studio. Pur si simplu o poza reusita, unghiul ideal, lumina vine de unde trebuie, nici prea multa nici prea putina .. stii la ce ma refer.

Ma mai uit si la filme. Faine, unele. Cel mai greu insa e sa le gasesc. Pentru ca nu stiu cum. Doar din vorba in vorba mai dau de un film bun si in general cele mai reusite le-am vazut in urma recomandarilor.

Citesc si bloguri dintre care unul este on top. Nu dau nume din egoist, nu vreau sa il citeasca si altii. Dar e foarte bine scris, pe cuvant.

La carti uneori e problema. Tind sa le judec dupa coperta. Sau dupa scurta descriere scrisa pe coperta 4 care din ce am vazut devine din ce in ce mai penibila.

Nu pictez si nu ‘prea’ scriu, nu ma consider daruit cu asa ceva.

Stateam si ma gandeam la pozele alea faine, la filmele care m-au atins la suflet, la arta in toate formele ei. Ai vazut stencilurile pe toate zidurile ? La unele m-am oprit si am stat cate 5 minute. Incredibil cat de multe poate sa spuna un petec de vopsea de 10×10 cm.

Toate astea facute de oameni. Care mai de care, unii mai saraci cu duhul, altii de o inteligenta sclipitoare, unii de 14 ani.

Cum pot oamenii astia ? Ce au in plus ? Cine i-a invatat ?

Cum poate Cristi sa faca poze asa frumoase ?

Unde gaseste Richie filmele alea pe care le recomanda cu caldura ?

El blogeru de unde isi ia ideile pentru posturi ?

……

Si vroiam si eu. La trecut. Pentru ca m-a lovit dintr-o data. Nu i-a invatat nimeni. Nimeni. Nu poti sa inveti. Si nici sa furi meserie. Pur si simplu poti.

Asa ca in loc sa vreau si eu sau sa incerc sa copiez prefer sa fiu spectator. Si sa savurez ceea ce vad. Si ma simt mai bine acum neincercand.

Fac si eu poze. Dar nu copiez. Scriu dar nu fur idei.

.. celor care imi dau voie sa vad o parte din darul lor intr-un post, intr-o idee sau in orice altceva: multumesc